Radacinile aromate si dulci ajung in bucatarie pline de pamant si cine a decis pentru prima data sa le manance a fost fie tare infometat, fie plin de imaginatie. Arata putin promitator. Sub apa insa aroma si culoarea lor sunt suficiente sa imi faca foame. Insa pentru ce am eu in minte este nevoie de timp.
Sfecla, cartofi dulci si pastarnac
Toamna si iarna fac in fiecare saptamana macar o versiune de legume la cuptor. Sfecla, cartofi dulci, pastarnac, morcovi, telina, dovleac. Toate sau numai o parte din ele sunt curatate si taiate in bucati, sarate si stropite cu ulei. Orice fel de ulei. In cuptorul incins sunt lasate vreo doua ore pana cand totul este moale si caramelizat si crocant. Un amestec de texturi si culori si o aroma atat de familiara.
- La cuptor aroma legumelor devine mai puternica, gustul mai intens
Cuptorul are un rol decisiv el intensifica aroma legumelor care devine mai puternica, gustul mai concentrat, dulce-amarui, iar culoarea devine mai sumbra, tomnatica. Imi plac legumele astea calde sau la temperatura camerei, niciodata din frigider.
Fac o tava mare pe care o impart cu zgarcenie in portii si mananc legumele cu telemea, sau mozzarella, sau parmezan, uneori pun peste ele un ou ochi, sau o felie de friptura de pui rece.
Cartofi dulci, pastarnac, sfecla si telemea
Inteleg avantajele cartofului, imi place prajit, fiert, piuré, insa cartofii sunt unidimensionali. Imi lipseste parfumul dulce al pastarnacului si telinei cand mananc cartofi. Amestecul asta de legume este mult superior cartofilor la cuptor.
Sunt sigura ca este un gust pe care il dobandim in timp. Cartoful este atat de simplu de iubit. Pastarnacul cu miezul sau lemnos, cartoful dulce cu gustul sau care nu are nici o legatura cu cel al cartofului, telina cu aroma sa puternica si consistenta sa de burete, sfecla cu gust de caramel, toate cer un pic de educatie. Iar gustul se educa in timp.
Un prim pas in educarea gustului poate fi piureul de morcov, telina, pastarnac si cartofi dulci. Este atat de … multidimensional, atat de matur.
Piureul de radacini aburind si dulce
Piureul asta este intotdeauna fibros, niciodata fin. Nu are textura amestecului de legume pe care copiii il inghit fara sa il mestece. Nu este facut sa alunece pe gat fara efort. Cred ca asta este sarmul lui.
Piureul este rareori primadona pranzului si nu vad de ce nu este. Putine mancaruri au nevoie de mai putina munca decat piureul. Iar daca nu am nici un fel de radacini toamna am intotdeauna conopida. Piureul de conopida este excelent cu pui la cuptor.
Insa piureul care bate toate piureurile este cel de pastarnac, morcovi, cartofi si cartofi dulci. Fara unt, numai cu ulei de masline si sare. Este dulce si satios si tare, tare bun.
pur si simplu delicios 
Cine stie sa faca mai bine ca tine,dintr-un sanwich un rege al micului dejun si dintr-o radacina o regina a bucatariei?
Salut!Mi-a fost dor de tine, pentru ca ai lipsit cam mult de pe aici.Speram sa fie totul bine!Mai vorbim.